Complet inofensiv pentru majoritatea persoanelor, alergenul poate fi în schimb extrem de periculos pentru cei sensibilizați și poate provoca reacții puternice, uneori chiar anafilaxie, o reacție alergica severă care pune viața în pericol.
Etapele care declanșează reacția alergică
1. Faza de sensibilizare este momentul în care sistemul imunitar identifică substanța ca fiind alergenă și eliberează o cantitate mare de anticorpi de tip IgE. În această fază, persoana este “sensibilizată”, însă nu se produce niciun simptom în organism2. La următorul contact cu același alergen, se eliberează o serie de mediatori chimici care vor declanșa simptomele alergice, simptome ce vor apărea la fiecare contact cu alergenul.
Predispoziția genetică
Alergia nu este o boală contagioasă, nu este legată de vreun virus sau bacterie și poate apărea la orice vârstă. Este demonstrat că există o predispoziție genetică, numită teren atopic, care poate determina măsura în care alergia se poate transmite la copii:
- Dacă niciunul dintre părinți nu este alergic, există o probabilitate de 5%-15% ca un copil să dezvolte alergii
- Dacă ambii părinți sunt alergici, șansele cresc la 40%-60%
- Dacă ambii părinți au aceeași patologie alergică, riscul crește la 80%
Cea care se transmite nu este alergia în sine ci predispoziția genetică iar copii nu vor fi neapărat reactivi la aceiași alergeni ca și părinții.
Alergiile respiratorii
Alergiile respiratorii sunt declanșate de inhalarea substanțelor alergene, care provoacă complicații în sfera ORL (nas, gât, urechi) dar și pe tractul respirator inferior (bronhii).Cea mai comună afecțiune declanșată de alergenii respiratori este rinita alergică.
Aceasta poate fi:
- Sezonieră - declanșată de polenurile copacilor, de plante și buruieni în special primăvara și toamna
- Perenă - declanșată de mucegai, păr de animale, acarienii din praful spatiilor închise
- Profesională - declanșată de expunerea constantă la produse chimice (solvenți, detergenți)
Semnele rinitei alergice sunt:
- Strănut repetat
- Nas înfundat
- Secreții nazale apoase
- Mâncărimi ale nasului și în spatele gâtului
- Ochi înlăcrimați și înroșiți
- Dureri de cap, oboseală
Rinita poate fi confundată cu răceala, dar spre deosebire de răceală, rinita nu este însoțită de febră, secrețiile nazale sunt apoase iar simptomele durează atât timp cât este prezent alergenul. Dacă este netratată, rinita poate duce la astm alergic.
Astmul alergic
Astmul alergic se manifestă prin dificultăți de respirație, apăsare în piept, tuse seacă, respirație șuierătoare. Căile respiratorii se inflamează și se îngustează, în prezența unor alergeni, cum ar fi polenul, sporii de mucegai, acarienii de praf, părul de animale. Pe lângă alergenii respiratori, alți factori declanșatori ai astmului alergic pot fi:
- Moștenirea genetică
- Efortul fizic
- Stresul, râsul, plânsul
- Infecțiile virale și bacteriene
- Poluarea, aerul rece, fumul
- Alergenii alimentari
- Medicamentele
Atât rinita cât și astmul alergic, pot avea consecințe neplăcute asupra vieții celor afectați. Copiii pot întâmpina dificultăți la scoală din cauza oboselii. Apare iritabilitatea, lipsa atenției și a concentrării. Tulburările de somn din timpul nopții duc la somnolență și oboseală pe timpul zilei și afecteaza memoria de scurtă durată.
La adulți, alergiile respiratorii afectează productivitatea iar studiile arată că acestea au devenit principala cauză a pierderii randamentului la locul de muncă, înaintea bolilor cardiovasculare.
Factori care favorizează dezvoltarea alergiei respiratorii
Mediul înconjurător
Modificarea mediului înconjurător și a stilului de viață, creșterea urbanizării, poluarea, fumatul activ sau pasiv și schimbarea obiceiurilor alimentare, duc la dezvoltarea cazurilor de alergii respiratorii.Studii recente care folosesc abordări diferite în măsurarea gradului de poluare, au arătat că există o legătură între poluare, alergiile respiratorii și astm.
Pe de altă parte, alte studii au sugerat că nivelurile ridicate de germeni, toxine, substanțe legate de animalele de fermă, hambare, consumul de lapte crud, au efecte benefice și ar reduce riscul apariției alergiilor respiratorii. Expunerea mamei la un astfel de mediu pe timpul sarcinii dar și a copiilor în primii ani din viață, ar putea fi favorabilă sistemului imunitar.
Factorul igienist
Mulți specialiști se bazează pe ipoteza igienistă pentru a traduce evoluția alergiilor. Prea protejat în timpul copilăriei și prea rar expus la agenți patogeni externi, sistemul imunitar s-ar întoarce împotriva tuturor proteinelor comune ale vieții de zi cu zi.S-a demonstrat că prevalența bolilor alergice este mai mică la copiii care locuiesc în familii numeroase și dezvoltă mai multe infecții, că un nou-născut supus unui mediu infecțios ar fi mai bine protejat de bolile alergice.
Urmând aceeași schemă, anumite studii au demonstrat un rol protector al modului de viață din mediul rural (inclusiv condiții specifice precum apropierea de animale sau un nivel mai scăzut de igienă).
Administrarea timpurie a medicamentelor
Administrarea medicamentelor, în special a antibioticelor, de la o vârstă tot mai fragedă sau chiar în perioada de sarcină a mamei, crește riscul dezvoltării alergiilor la copii. Antibioticele atacă microbiomul uman deoarece ele nu fac distincția între bacteriile bune și cele rele. Microbiomul este alcătuit din comunități de viruși, bacterii sănătoase și ciuperci (fungi) care au rolul de a apăra organismul de agenții patogeni externi. Administrarea în exces a antibioticelor în copilărie poate modifica profilul florei intestinale spre un enterotip care favorizează printre altele și apariția alergiilor, astmului, obezității, tulburărilor metabolice sau a bolilor autoimune.